VIDEO | Cum îi influențează pe copii supraexpunerea la social media. Psiholog: „Copilul devine mai irascibil, nu prea se mai poate negocia cu el. Unii copii încep să nu mai dorească ca părintele să vadă conținutul pe care ei îl postează”

Andreea Neagu, psiholog de copii și familii și terapeut prin joc, a vorbit, miercuri, la Neatza cu Răzvan și Dani, despre efectele nocive ale supraexpunerii copiilor la social media. Specialistul a explicat că dacă un copil are acces total la platformele de socializare, poate da de conținut neprotejat și de oameni care ar putea să îl atragă în diverse situații riscante.

„Din păcate, vârsta a scăzut foarte mult, atât a copiilor care își fac contul de social media, cât și a părinților care le fac conturi foarte devreme. Și aici cred că realitatea e următoare: e nevoie de un echilibru, un balans. Apropo de copilul care în timpul săptămânii, totuși, își vede de viața de zi cu zi și are contact cu natura, cu alți oameni, iar o zi pe săptămână – două zile, se expune la social media.

Cred că aici este provocarea foarte mare a părinților, a copiilor din ziua de astăzi – să nu se ducă în niște extreme, adică nici să nu stăm deloc fără social media, pentru că nu se mai poate trăi în generațiile actuale fără a avea un cont, fără a fi expus, dar nici să nu stăm tot timpul, să fie fără limită. Cred că riscurile acestea încep să se vadă mai ales la copii școlari, atunci când ei depind de comunicarea cu colegii de clasă.

Poate un coleg vine cu telefonul la școală și arată postarea de pe TikTok, încep să facă competiție între ei, competiția fiind o nevoie de vârstă, la vârsta școlarității, și, atunci, au nevoie să se identifice cu ceilalți”, a afirmat Andreea Neagu.

Andreea Neagu a precizat că în momentul în care copilul are o dependență de platformele sociale, el începe să devină irascibil și nu mai comunică eficient cu părinții.

„Riscul este dacă am acces total, postez absolut orice vreau, n-am limitări pe TikTok, pe Instagram – pe Facebook mai puțin stau copiii foarte mici – pot să dau de conținut neprotejat, conținut riscant, pe lângă faptul că pot să dau de oameni care ar putea să mă atragă în tot felul de situații riscante.

Sunt hunterii de copii online peste tot și, atunci, pe lângă acest fapt, pot să devin dependent de ecran. Până la urmă, stăm pe un gadget ca să ajungem la social media și știm că gadget-urile sunt construite pentru a ne face dependenți – știm și noi, adulții, că avem uneori dificultăți cu asta. Asta înseamnă că toată această dependență, supraexpunerea, poate să înceapă să ne afecteze și starea emoțională.

Ce se plâng părinți este că copilul devine mai irascibil, nu prea se mai poate negocia cu el, stau tot timpul să se lupte, fac lupte de putere pe timpul petrecut pe telefon, pe social media. Unii copii încep să nu mai dorească ca părintele să vadă conținutul pe care ei îl postează”, a precizat Andreea Neagu.

Psihologul a menționat că părinții trebuie să petreacă mai mult timp cu copilul lor, deoarece gadgeturile „deconectează de lumea reală”.

„Soluția principală este reconectarea în familie. Copiii și părinții ajung în extreme când se deconectează, nu mai petrec timp împreună, nu mai au ritualurile acelea zilnice de familie, mâncat împreună, făcutul de curat prin casă împreună.

Știm ce vieți extreme ducem, mai ales în orașele mari și, atunci, timpul acesta de reconectare este esențial și pe lângă reconectare, dacă puteți, facem și activități de joacă împreună. La vârstele foarte mici vorbim despre jocuri pe covor cu copilul, cu jucării, cu căsuța de păpuși, cu tot felul de miniaturi, de plușuri.

Ideal e ca jocul ăla să fie într-un timp în care gadgeturile sunt undeva puse deoparte, ale tuturor din familie. Chiar există pe la americani conceptul acesta, cutia de gadget-uri, și o punem acolo. E nevoie de foarte multă prezență. Gadgetul îmi cere contactul vizual aici, mă deconectează de lumea reală”, a menționat Andreea Neagu.

Andreea Neagu a explicat că este important ca părinții să controleze conturile de social media ale copiilor, deoarece ei „nu au funcțiile mentale executive să planifice, să analizeze”.

„Pe lângă realitatea asta fantastică și supra-bombastică, perfectă, în joc ne vedem față în față, ne conectăm, ne atingem. Atingerea începe să fie din ce în ce mai scăzută în relațiile interumane și la vârstele acestea mici putem face asta. Iar la vârstele mai mari, referindu-mă la școlaritatea mică, copiii de școală, putem să facem board-game-uri, jocuri de masă, cu reguli.

Pe lângă asta, responsabilizarea adulților – copiii nu au funcțiile mentale executive să planifice, să analizeze și, atunci, părintele are nevoie să controleze contul copilului, să știe parola, să el să dea accept potențialilor prieteni pe Instagram, dacă cineva îmi scrie, părintele să fie cel care răspunde.

Adică eu să gestionez relaționarea potențial periculoasă. Studiile zic că undeva pe la 13 ani copilul ar trebui să aibă acces la social media, să-și facă cont singur, să-l poată gestiona”, a explicat Andreea Neagu.